Cum te-ai simţi?

Deci am citit pe un site o chestie super interesantă, despre un bărbat şi o femeie care deşi nu se cunoşteam deloc se visau. Fiecare avea acelaşi vis doar că fiecare din perspectiva lui. Amandoi visau ca se trezeau de dimineaţă să meargă la servici, dar înaite să meargă la servici mergeau la cafeneua din colţul străzii (locuiau în acelaşi cartier şi pe aceeaşi stradă) să îşi beie fiecare cafeaua. Şi fiecare a visat mai multe zile la rând acelaşi vis, până într-o zi îşi ziceau dacă am acelaşi vis din nou şi apare iar persoana aia mă duc să vorbesc cu ea, respectiv cu el, chestia interesantă era că amândoi se hotărât în acceaşi zi. Fiecare se pune să doarmă şi exact aşa se întâmplă să viseze acelaşi vis, la fel doar că de data asta vorbesc unu cu celălat şi încep să se cunoască să afle fiecare despre cealaltă persoană. Au devenit "prieteni". Înaite să plece fiecare la servici îşi spunea să spere că o să se revadă şi mâine tot în acelaşi loc la aceeaşi oră. Se tot "întâlneau" ei prin vis, cam 2-3 săptămâni şi am devenit foarte apropriaţi, numa că li se părea cam ciudată chestia asta, până când într-o zi bărbatul sa hotărât să o întrebe ce ar zice dacă s-ar întâlnii în realitate (deşi era un vis şi i se părea ciudată "prietenia" asta), vroiau să vadă fiecare dacă chiar există o persoană ca ea, respectiv ca el. Şi sau hotărât ca într-o zi să se întâlnească, exact ca în vis la cafeneaua din colţul străzii la o oră. Fiecare cu inima în dinţi se duce să se întâlnească cu "partenerul din vis", sperând că va apărea. Şi se întâlnesc şi fiecare să uită unul la celălat miraţi că chiar era adevărat şi totul era adevărat.

Acum întrebarea ar fi: Cum te-ai simţi dacă ai avea un vis asemănător? Crezi în aşa ceva? Ai face la fel ca cei doi? Dacă NU, de ce nu ai face sau ce ai face?

Vis...

*Vis pe care l-am avut azi:))*

Visam că eram pe stradă,
Într-o lume nouă
Aveam o viaţă nouă
Pi***le umblau pe jos
Era plin de iarbă pe jos
O babă la vârsta doua
Scoate din geantă o pungă de iarbă
În loc să aiba ouă
Scoate jointuri şi ne dă şi nouă

Visam că lumea era perfectă
Visam că fumam jointuri pe stradă
Garda era plecată
Visam că erau flori
Visam că vorbeam în multe culori
Visam că beiam mult, sticla ne având fund
Visam că duşmani se dădeau la fund

*rRomania nu va fi niciodată cum vrei tu*

Recapitulare

Astăzi fac o recapitulare la viaţa care am avut-o pana acuma şi care îi rezultatul până acuma (în gen de piesă, înţelege ce vrei):

Stau şi îmi aduc aminte când eram mic
Şi nu îmi păsa de nimic,
Eram pe afară şi parcă
Totul mi se părea un joc
Nu duceam lipsă deloc
Aveam tot ce îmi doream,
Dar cu timpul, treceam
Prin stări amare
Şi am realizat că am devenit mare,
Probleme încept să apară
Parinţi vor să îţi deschida ochii
Cu cuvinte mari,
Să te trezeşti să-ţi speli ochii
Să mergi scoală,
Că în viaţă nu faci nimic dacă n-ai scoală
Tu nu vrei să mergi,
Îţi place doar să petreci
Să te distrezi cu prietenii tăi,
Cu bagabonţi, fraţii tăi
Trezeşte-te miroase cafeaua de dimineaţă,
A început greul din viaţă.
Ai tăi încearcă să te educe
Să devi civilizat, să faci să fi ca ei.

Cu timpul te maturizezi
Şi vezi că ai tăi au avut dreptate
Şi te bucuri că te-au trezit la realitate,
Nu te-ai lăsat dus de val
Şi ai ajuns la "bal", nu la spital.
O să te trezeşti şi tu la rândul tău cu o familie
Şi o să vezi ce greu este să ai o familie,
Să vezi ce au îndurat părinţii tăi,
Vine un timp când o să îi vezi pe ai tăi bătrâni
Şi la rându tău trebuie să îi ajuţi
Să tragi cu dinţi să ai bani.

În viaţă ai să dai de toate,
Până o să se facă noapte,
Pe străzi o să vezi oameni
Trăind de pe o zi pe alta,
Uni cu vile, maşini şi bani
Femei bătute şi soţ plecat la alta,
Copiii crescuţi în jeg şi cerşetori
Părinţi beţi, rupţi şi loviţi de soarta vieţi,
Că n-au bani să trăiască in lumea asta de doi bani.

Copii pramatii
Care ştiu că tati îi după gratii,
Cu o mamă care miroase, a băutură
Care umblă după pulă,
În loc să aibă viaţă bună,
Să ducă copii la o scoală,
Şă le arate că viaţa nu îi asa bună
Şi că fară bani nu ai viaţă,
Nu faci nimic în viaţă.

Dute tu...Pisy, pentru "I"

Vorbim de aproape o lună pe mess şi într-un final ne întâlnim şi noi, eram high şi nu vedeam prea bine, te confundam cu tomberonul de gunoi, mă uitam în gol şi nu vedeam că eşti frumoasă ca şi noaptea. Te aştept mult şi bine, trag un joint şi mă gândesc să plec sau să te mai aştept. Dragă sper să te apleci să îţi daruiesc ceva, un şut în fund sau altceva, dar prefer să îţi dau un şut. Te pui să îmi spui că mă placi şi ai să ma iubeşti, eu îţi spun hai lasă-mă, fă paşi eu nu te plac şi nu am să te iubesc... niciodată.
PS: Schimbăţi şi tu faţa, cu o altă faţă şi să ştii că îmi place altă fată.

Zâmbetul tuturor şi tipul zâmbetelor

Zâmbetul este un "obiect" al minciunii sau a simpatiziei, poate să ascundă multe secrete care nu le pot descifra, poate ucide poate face fericit o persoană. Zâmbetul oferit cuiva drag sau cuiva pe care îl/o placi sau o simpatizezi. Zâmbetul din dragoste revine din inimă şi are rolul de a arăta că dragostea faţă de persoana iubită chiar este adevărată. Zâmbetul este un râs fară sunet, exprimat prin destinderea buzelor. Există cel puţin 18 tipuri de zâmbete care nu sunt stimulate.
Un zâmbet exprimă încredere, fericire, entuziasm, dar mai semnificativ lucru este ca zâmbetul semnalizează acceptare.
Zâmbetul este cea mai utilizată expresie facială şi în acelaşi timp şi cel mai uşor de recunoscut.
Tipuri de zâmbete:
-zâmbet sincer
-zâmbet fals
-zâmbet natural
-zâmbet fabricat
-zâmbet depreciativ
-zâmbet strâmb
-zâmbet experimentat
-zâmbet ciudat
-zâmbet sec

"Zâmbetul este floarea sufletului" Sorin Cerin
"De câte ori zâmbeşti la cineva, este un act de iubire, un dar pentru acea persoană, un lucru minunat" Maica Teresa
"Nu înceta niciodata să zâmbeşti, nici chiar când eşti trist, pentru că nu se ştie cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău" Gabriel José García Márquez
"Poţi zâmbi şi iar zâmbi şi totuţi să fi mişel" William Shakespeare
"Un zâmbet este o modalitate necostisitoare de a-ţi schimba înfăţişarea" Charles George Gordon
"Zâmbetul este echivalentul fericirii" Anca Daniela Hut
"Un zâmbet preţuieşte mai mult decât aurul, pentru ai oferi nu ne costă nimic, în schimb în ochii celui ce-l primeşte valorează mai mult" Anca Daniela Hut

Chestie interesantă

Deci, de ce câteodata când pierzi un lucru important pentru tine te face să te simţi mai bine, în loc să te deprime/supere/enerveze?
Ciudat că şi eu am paţit-o şi sincer nu este chiar aşa de ciudat, îi bine câteodata să pierzi decât să câştigi de fiecare dată, asta te învaţă să vezi cu proprii tăi ochii care este senzaţia. Dar în acest lucru există şi parţi bune de care ai nevoie, acestea find: primul fiind că îţi "upgradezi sistemul" de gândire sau mentalitatea, iar al doilea este că după o pierdere vine alt câştig sau poate altă pierdere, depinde de tine cum faci sau ce faci să rezulte pierderea sau câstigul.
Exemplu de la mine este că am pierdut ceva ce era important pentru mine pentru care făceam orice să fie bine dar într-o clipă am pierdut-o/a dispărut, dar asta nu ma împiedicat să mă simt bine să fiu fericit chiar dacă am pierdut acel "lucru" important, câsştigul a fost că am aflat cum este să pierzi un "lucru" important in viaţă şi că acum pot să îmi ofer mai mult timp pentru mine. Chiar dacă nu-l pot împărtăşi multe cu acest "lucru" îl pot împărtaşi cu mine şi/sau să am un secret al meu, pe care nimeni să nu-l ştie. Deci sfatul meu este să nu îţi fie teamă să pierzi ceva important că este posibil să primeşti al câştig în timp sau poate să pierzi altu depinde de tine cum "controlezi". Keep it real, pace.

Oare este bine?

Azi m-am trezit cu întrebări, care vreau să ţi le adresez.
Este bine să ai senzaţia că zbori sau că pluteşti? (să le simţi de la sine fară alte "substanţe") Cum te simţi când zbori sau pluteşti? Ce te face să zbori sau să pluteşti? Oare este bine să simţim asa ceva?
Ţi se pare ciudat sau anormal sau ţi se pare înterzis prin religie ca: ai o poza cu tine şi să o editez punându-ţi aripi de înger, să ai măcar în poză aripi că în realitate nu poţi? (chiar vreau răspuns la întrebarea asta)